Auzi tu, să fii îndeajuns de mărinimos încât să vrei să ajuți oamenii să își creeze propriile unelte pentru hobby-uri și să fii luat în zeflemea…
În genunchi să vii la mine, amice, că n-ai să pupi. Du-te cu miloaga la străini, că să faci tu, e greu cu imaginația, aplicația, inventivitatea… Vedem cine râde la urmă, ca întotdeauna 😉
Bine, asta a fost prima oară când primesc mesajul ăsta… Acum doar de vreo 20 de ori consecutive până ce mă simt sigur pe mine, ca de obicei!
Platformele sociale, am crezut eu în prostia și inocența mea de copil, că sunt un loc unde poți să îți împărtășești emoțiile, pozele, experiențele cu prietenii și cu apropiații, ce au devenit însă în ziua de azi, este un loc pentru minciuni, aroganțe, mizerii și prejudecăți și mă scârbește MAXIM!
Așa că renunț la întreaga idee, am locul ăsta minunat, creat de mine de la zero, unde pot să mă destăinui ÎN ABSOLUT CE FEL DORESC EU.
Aici nu pot fi cenzurat de către nimeni și e așa liniștitor fără aroganțele unora, încât nu vă imaginați!
Fiți voi deștepți, culți și educați, crema cremelor, ce mai, însă ce am făcut, prin ce țări am fost și ce am învățat și eu să fac de unul singur și nesilit de nimeni, nu am văzut să facă pe nimeni pe aici, cu toată diploma mea de zidar-pietrar-tencuitor.
Însă nu pot să mă bat cu pumnii-n piept ca și mulți, eu încerc pe cât posibil să las faptele și experiențele mele și ale oamenilor ce au de-a face cu mine să vorbească de la sine.
Here’s a damned movie as to why I know so many Mortal Kombat fatalities. You either get ideas or you don’t…
But don’t quote me. Quote her (Teleenciclopedia voice of my youth. Amazing to listen)
An old wise man once said. With proof 😉
